Datând ca așezământ din 1292, Biserica „Sf. Nicolae” domină Șcheii Brașovului prin dimensiunile sale impresionante. Biserica a fost ridicată în piatră începând din anul 1495 de către localnici, cu ajutorul domnitorului Țării Românești, Neagoe Basarab.

 

Biserica Ortodoxa Sf Nicolae Brasov

Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae”

Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” și Școala Românească, construită în apropierea ei, au fost un important centru spiritual și cultural pentru românii din toată Țara Bârsei, acțiunea lor extinzându-se asupra românilor din întreg spațiul românesc, mai ales după venirea diaconului Coresi care a început să tipărească aici cărți bisericești în limba română. Numeroși domni și familiile acestora au acordat danii bisericii din Șchei. Chiar și împărăteasa Rusiei, Elisabeta, a trimis bisericii daruri scumpe constând în bani, obiecte sfinte preotești și arhierești, obiecte de cult din metal prețios. Biserica a fost ridicată inițial în stil gotic, apoi a suferit diverse transformări în stil baroc. În secolul al XVIII-lea planul bisericii a fost augmentat prin adăugarea unor paraclise și a unui pridvor. Voivezii celor două țări românești au înzestrat biserica cu o colecție însemnată de icoane vechi.

Biserica „Sf. Nicolae” a fost renovată în perioada interbelică prin grija localnicilor și păstrează fresce executate de marele pictor Costin Petrescu. În cimitirul bisericii sunt îngropate personalități importante din istoria națională și locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu, dr. Ioan Meșotă s.a.

 

 

Muzeul Prima Scoala Romaneasca Schei Brasov

Prima Școală Românească

Primele cursuri în limba română au avut loc în acest lăcaș de cultură și învățătură în anul 1583. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric., iar astăzi a devenit „Muzeul Prima Școală Românească”. Cele aproximativ 4.000 cărți vechi și peste 30.000 documente, precum și numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri. Sub bătrânul acoperiș al muzeului de astăzi, se află 5 sâli tematice:

Sala „Anton Pann”

Această încăpere amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărți și documente), dar și de școala cea veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit școala și biserica”, școala din Șchei își confirmă existența în condicile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea.

În tot timpul existenței sale, în jurul școlii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Șoanu, formându-se și o adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere, copiere și transcriere a cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.

Sala „Diaconul Coresi”

Diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi, Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului. Între anii 1556-1588 s-au tipărit circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor.

Dintre exponatele acestei săli menționăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; „Psaltirea”, „Sbornicul”, „Octoihul” ș.a. Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam”.

Sala „Cartea, factor de unitate națională”

În condiții medievale, obligați să trăim despărțiți arbitrar în ținuturi diferite, cartea și limba ei română a ținut laolaltă unit spiritual acest popor. În acesta sală sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: „Biblia de la București” (1688), „Cazania lui Varlaam” (1643), „Îndreptarea legii de la Târgoviște” (1652), un „Tetraevanghel” miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea, cărțile Școlii Ardelene („Lexiconul de la Buda”, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia” și „Ortografia română” ale lui Petru Maior ș.a.). Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament și aurite, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.

Sala „Cartea și cărturari brașoveni”

Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: „Omiliarul” din secolele XI-XII, „Molitvelnicul popei Bratu”, „Cronica protopopului Radu Tempea II”, „Parimiarul protopopului Vasile”, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului „Andrei Șaguna”, realizate de Mișu Pop, precum și opereta „Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu.

Sala „Cu Vatră”

Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își scriau o biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș și alții.

Sursa citată: Wikipedia.org


Cazare în inima Șcheilor BrașovuluiPensiunea Pietrele lui Solomon, Brasov

Pensiunea Pietrele lui Solomon**** este locul în care te vei simţi ca acasă. Ambianţa primitoare a celor 11 camere disponibile, arhitectura modernă a spaţiilor interioare şi amplasarea ferită de agitaţia urbană îţi vor asigura o şedere plăcută în “oraşul de la poalele Tâmpei”. Localizată în inima Șcheilor, este punctul de plecare către numeroase trasee montane și obiective turistice din Centrul Vechi, dar și locul de sărbătoare al Junilor Brașovului.

 


 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>